Chargebackurile sau returnările de plată reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă comercianții care acceptă plăți cu cardul, în special în mediile de ecommerce și în tranzacțiile card-not-present (CNP).
Impactul lor poate merge mult dincolo de returnarea valorii unei vânzări: pot genera costuri operaționale, timp dedicat colectării dovezilor, eventuale comisioane și, dacă se acumulează un volum ridicat de dispute, un nivel mai mare de risc pentru comerciant.
În acest articol explicăm ce este un chargeback, de ce apare, cum funcționează procesul și ce poate face un comerciant pentru a-l preveni și gestiona.
Un chargeback reprezintă anularea unei tranzacții cu cardul care poate avea loc atunci când titularul cardului contestă o operațiune în fața băncii emitente. Spre deosebire de o rambursare, care este gestionată direct de comerciant, chargebackul este inițiat prin intermediul băncii clientului și poate duce la returnarea valorii tranzacției.
După cum vom explica mai jos, acesta poate apărea din diferite motive, precum frauda, tranzacțiile nerecunoscute, erorile de tranzacție sau problemele legate de un produs ori serviciu. Scopul sistemului de chargeback este protejarea consumatorului, însă acesta poate reprezenta și un prejudiciu pentru comercianți dacă nu este gestionat corespunzător.
Cauzele unui chargeback pot fi foarte diferite și, prin urmare, nici strategia de prevenire sau contestare nu ar trebui să fie aceeași în toate cazurile. Acestea sunt câteva dintre cele mai frecvente cauze ale chargebackurilor:
Procesul de chargeback urmează, de regulă, o serie de etape stabilite de schemele de carduri, precum Visa și Mastercard. Deși pot exista mici variații privind termenele și procedurile în funcție de bancă sau furnizorul de plăți, procesul obișnuit este următorul:
Titularul cardului identifică o tranzacție pe care o consideră nevalidă și contactează banca emitentă pentru a solicita rambursarea.
Banca clientului analizează reclamația și, dacă o consideră justificată, inițiază procesul de dispută în conformitate cu regulile schemei corespunzătoare. În această etapă, suma poate fi reversată în cadrul circuitului de plăți.
Comerciantul primește notificarea privind chargebackul și informațiile necesare pentru a răspunde, de regulă prin intermediul achizitorului sau furnizorului de servicii de plată. Printre cele mai importante informații se află reason code, care identifică motivul disputei.
În calitate de comerciant, poți accepta disputa sau apăra tranzacția dacă consideri că aceasta a fost legitimă. Pentru aceasta, trebuie să furnizezi orice documentație care poate demonstra legitimitatea tranzacției, precum dovezi de livrare, facturi, copii ale comenzii, comunicări cu clientul etc.
Acest proces de apărare a unei tranzacții este cunoscut în mod obișnuit sub denumirea de representment.
Dacă banca emitentă nu acceptă dovezile sau dacă una dintre părți nu este de acord cu rezultatul, cazul poate ajunge în etapa de prearbitraj. Această etapă permite prezentarea unor argumente și documente suplimentare, cu scopul de a evita arbitrajul, care implică costuri suplimentare.
Dacă nu se ajunge la un acord în etapa de prearbitraj, cazul este înaintat comitetului de arbitraj al schemei de carduri, care analizează toate dovezile și ia o decizie finală și obligatorie. Decizia trebuie respectată de ambele părți și poate implica costuri suplimentare pentru partea corespunzătoare.
Procesul se încheie prin soluționarea disputei, existând două scenarii posibile. Dacă chargebackul este menținut, comerciantul suportă definitiv pierderea valorii tranzacției. Dacă disputa este soluționată în favoarea comerciantului, acesta poate recupera suma, în conformitate cu regulile și procedurile aplicabile.
În timpul acestui proces, comerciantul poate suporta și un comision de chargeback și, dacă rata reclamațiilor este ridicată, se poate confrunta cu restricții sau sancțiuni din partea furnizorului de plăți.
Atunci când un comerciant decide să apere o tranzacție, nu este suficient să afirme că operațiunea a fost legitimă. Este necesar să prezinte dovezi care răspund motivului concret al disputei și care permit demonstrarea faptului că tranzacția a fost autorizată, procesată corect sau, după caz, că produsul ori serviciul a fost livrat.
În funcție de tipul disputei, acestea sunt câteva dintre dovezile pe care un comerciant le poate furniza și care pot fi relevante:
Nu există o listă universală de documente care să garanteze anularea unui chargeback. Totuși, este important să fie utilizate dovezile adecvate în funcție de motivul disputei și de regulile schemei de carduri corespunzătoare.
De exemplu, dacă un client susține că nu a primit un produs, faptul că plata a fost autentificată prin 3D Secure nu demonstrează, în sine, livrarea. În acest caz, numărul de urmărire, adresa de livrare și confirmarea primirii sunt mult mai relevante.
Primirea unui chargeback nu înseamnă neapărat că ai pierdut valoarea tranzacției. Primul pas este să verifici motivul disputei, să analizezi tranzacția și să evaluezi dovezile disponibile.
În continuare, poți accepta chargebackul sau poți apăra tranzacția. Mai jos explicăm în ce cazuri este recomandată fiecare opțiune și cum poate fi gestionată:
Acceptă chargebackul dacă:
Apără tranzacția dacă:
În orice caz, este important să acționezi în termenele stabilite și să furnizezi doar dovezile relevante pentru motivul concret al chargebackului.
Un chargeback nu presupune doar returnarea valorii unei vânzări. Pentru un comerciant, o dispută poate genera și costuri suplimentare, muncă administrativă și un nivel mai ridicat de risc dacă se acumulează un volum mare de reclamații.
Printre principalele consecințe se numără:
În cazurile mai grave, atunci când nivelul disputelor depășește limitele stabilite și rata de chargebackuri crește, pot fi aplicate măsuri de monitorizare, restricții sau penalizări.
Rata de chargebackuri este o metrică ce măsoară raportul dintre dispute și activitatea tranzacțională a unui comerciant. Este un indicator relevant deoarece permite identificarea tendințelor și detectarea unei posibile creșteri a riscului asociat operațiunilor.
Se calculează împărțind numărul total de chargebackuri la numărul total de tranzacții și înmulțind rezultatul cu 100 pentru a obține un procent. Este important ca ambele valori să corespundă aceleiași perioade de timp, fie că este vorba despre o lună, trei luni sau un an.
Totuși, nu ar trebui utilizat un procent universal pentru a determina dacă un comerciant se află sau nu în situație de risc. Criteriile, metodologiile și programele de monitorizare pot varia în funcție de schemă, piață și achizitor.
În plus, monitorizarea exclusivă a ratei globale poate ascunde informații importante. O analiză mai completă ar trebui să segmenteze disputele în funcție de motiv, produs/serviciu, țară, metodă de plată, canal, tip de tranzacție, dispozitiv, sursa fraudei și alți factori. Astfel, comerciantul poate identifica cauza principală și nu se limitează la a reacționa la numărul de chargebackuri.
Nu toate chargebackurile pot fi evitate, însă o strategie bună de prevenire poate ajuta la reducerea disputelor evitabile și la detectarea tranzacțiilor cu risc mai ridicat.
Iată câteva dintre principalele recomandări:
Dacă chargebackurile fac deja parte din activitatea zilnică a afacerii tale, știi că nu este întotdeauna ușor să identifici de ce apar sau cum trebuie să acționezi atunci când apar. O platformă de plăți adecvată te poate ajuta atât să le previi, cât și să le gestionezi mai eficient atunci când se produc.
La PaynoPain, te putem ajuta să analizezi modul în care îți gestionezi în prezent plățile și să identifici oportunități de îmbunătățire în ceea ce privește autentificarea, prevenirea fraudei, trasabilitatea și gestionarea riscului.
Ai întrebări despre chargebackurile tale? Spune-ne despre situația ta și discutăm. Echipa noastră te poate ajuta să găsești strategia cea mai potrivită pentru afacerea ta.